Gabi Tamaș e un personaj care vorbește rar. „Eu sunt fundaș. De obicei vorbesc atacanții”, spune el râzând în debutul primului interviu acordat după revenirea în România. Discuția am purtat-o duminică, doar cu o zi înaintea reunirii lotului. „În cantonament știi că nu avem voie să dăm declarații decât la conferințele de presă! Astea sunt regulile”, se justifică el.
Cum ai regăsit Liga I, după doi ani și jumătate? Mai puternică, mult mai puternică. Când am plecat eu ultima dată de la Dinamo, în 2006, nu erau atât de multe echipe bune. CFR Cluj, spre exemplu, nu prea conta în peisaj, Vasluiul la fel, de Unirea Urziceni ce să mai zic, era în liga a doua. Noi ne băteam cu Steaua și cu Rapid, iar restul, să-mi fie cu iertare, doar ne mai încurcau pe ici pe colo. Au ridicat străinii nivelul campionatului nostru? Orice nou-venit aduce ceva în plus, măcar ca și cultură fotbalistică, dacă nu ca valoare. Fotbalul românesc poate câștiga de pe urma venirii fotbaliștilor din alte țări, dar acest lucru ar trebui să ambiționeze și jucătorii români. Eu, personal, aș miza pe juniorii noștri, care de multe ori sunt uitați, în vreme ce unii străini sunt cocoloșiți de atâta grijă. Fiecare își face însă strategia lui. Are de suferit naționala din cauza acestor importuri? Nu cred. Naționala are un nucleu de bază care mai poate funcționa câțiva ani buni. E drept că aparent din urmă nu par a veni foarte mulți fotbaliști, dar cu răbdare și cu încredere se mai poate clădi o echipă de valoare. Nici în unii dintre noi nu credea nimeni la un moment dat. Eu nu văd nicio legătură între echipa națională și străinii care joacă în țară. Ai fi de acord cu naturalizarea unora dintre ei? Nu e treaba mea, ci a lui nea Piți. Eu joc alături de oricine sunt pus.
E un pas înapoi trecerea de la Auxerre la Dinamo? Pentru mine, nu. Dinamo e o echipă cu aspirații, se bate an de an la titlu. La Auxerre nu am avut rezultate care să ne permită să ne luptăm pentru un obiectiv mai înalt. Anul trecut abia am scăpat de la retrogradare. E mai important pentru mine să joc visând performanțe mai mari, chiar dacă teoretic joc într-un campionat mai slab cotat. Oricum, eu sunt mulțumit la Dinamo și asta contează. Plus că am și eu un vis de îndeplinit. Care? Nu am câștigat niciun titlu cu Dinamo. Oi fi eu „câine” declarat, dar îmi trebuie și mie o zgardă de aur, adică un titlu. De aia am venit la Dinamo, să luăm campionatul și să ajungem în Champions League.
Totuși, ești împrumutat pentru un an. Ai putea rata Champions League. Dacă ajungem acolo, sigur nu ratez Liga Campionilor. Poate doar dacă plec la o echipă mai mare. Tot de Ligă.
Deocamdată vă bateți pentru grupele UEFA? Da. Ultimul meci la Dinamo înainte de a mă întoarce la Spartak a fost cu Olympique Marseille, când a dat Chihaia golul ăla anulat aiurea în minutele de prelungire. Dacă se valida, eram în primăvara europeană. Sper să ajungem acum. NEC Nijmegen e un adversar redutabil? Personal, am auzit de ei, cum au auzit și ei de noi. Faptul că provin din Olanda le conferă un avantaj teoretic. Practic, vom vedea pe gazon. Nu ne e frică.
„La Auxerre eram 16 străini și nu am auzit niciun francez să se plângă de asta” – Gabriel Tamaș „Fiecare face ce crede că este mai bine pentru el. Mă interesează destul de puțin ce cred alții despre mine” – Gabriel Tamaș 36 de meciuri și două goluri are Gabi Tamaș la echipa națională, pentru care a debutat în 2003
4 este numărul echipelor din străinătate la care a jucat Tamaș: Galatasaray, Spartak Moscova, Celta Vigo și Auxerre
48 de meciuri a jucat Tamaș pentru Dinamo, el înscriind cinci goluri
Care echipă de vis din ultimul sfert de secol e mai bună?
Vezi rezultate
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER